Dobândirea sau redobândirea cetățeniei române - asistență juridică
Ce este Redobândirea Cetățeniei Române?
Informația principală despre cetățenia română o cunoaștem îndeosebi conform Articolul 11 al Legii Cetățeniei nr.21/1991 cu modificarile ulterioare despre foştii cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul I, II şi III ai acestora.
Dobândirea cetățeniei române se poate realiza în câteva moduri:
Dobândirea prin naștere
Dacă copilul se naște din părinți cetățeni români.
De asemenea, este cetățean român copilul născut dintr-un părinte cetățean român și unul străin sau fără cetățenie.
În aceste cazuri locul unde s-a născut sau unde domiciliază unul sau ambii părinți nu influențează în nici un fel cetățenia copilului.
Dobândirea cetățeniei prin adopție
Conform legii, cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie, prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români sau, atunci cand adopția se face de către o singură persoană, dacă aceasta este cetățean român, și în toate cazurile adoptatul nu are vârsta de 18 ani.
În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean roman, cetățenia va fi hotărâtă de comun acord, iar în caz de dezacord, instanța de judecată va decide, în funcție de interesul adoptatului.
Adopția unui copil strain de către cetățeni români se face numai cu încuviințarea unei autorități statale, deoarece cetățenia prin adopție este incontestabil o problema de stat.
Dobândirea (acordarea) cetățeniei române la cerere
Acest mod de dobândire a cetățeniei române vizează cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie care își manifestă voința de a se integra în societatea română.
Cei care solicită cetățenia română trebuie să îndeplinească anumite condiții, proceduri, organul competent având atribuția de a evalua cererea este Autoritatea Naționala pentru Cetățenie.
Condiții pentru acordarea cetățeniei române la cerere:
– persoana s-a născut și domiciliază la data cererii pe teritoriul Romaniei, ori deși nu s-a născut pe acest teritoriu, locuiește în mod legal, continuu și statornic pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau cel puțin 5 ani, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român. Aceste termene pot fi reduse, dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional. Legea distinge între persoanele care s-au născut pe teritoriul României și celelalte. În primul caz legea nu mai pune condiția de a fi domiciliat un anumit timp pe teritoriul Romaniei, ci numai de a domicilia în timpul cererii, considerându-se că legăturile acestei persoane cu societatea româneasca sunt mult mai strânse decât în cazul unei persoane născute în străinătate;
– dovedește prin comportarea și atitudinea sa loialitate față de statul și poporul român;
– a împlinit vârsta de 18 ani;
– are asigurate mijloacele legale de existență;
– este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau străinătate pentru infracțiuni care îl fac nedemn de a fi cetățean român;
– cunoaște limba și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
– cunoaște prevederile Constituției Române.
Legea reglementează două situații în cazul acordării cetățeniei române:
se poate acorda cetățenia română persoanei care a avut această cetățenie și care cere redobândirea ei, cu păstrarea domiciliului în străinătate;
în al doilea caz, e vorba de acordarea cetățeniei române persoanei care nu a avut niciodată această cetățenie, dar o cere.
Aceste două categorii de persoane care solicită dobândirea sau redobândirea cetățeniei române trebuie să îndeplinească și ele anumite condiții prevăzute de lege.
Astfel, poate dobândi cetățenie română, continuând să domicilieze în străinătate, numai persoana care a mai avut cetățenie română, dar care a pierdut-o într-un mod sau altul. De asemenea, această persoană depune jurământul de credință în fața șefului misiunii diplomatice sau consulare a României din țara în care domiciliază.
Daca vorbim de concetățenii noștri Basarabeni, care solicită redobândirea Cetățeniei Române, reiese că Statul Român acordă acest drept istoric în mod prioritar, dar apare întrebarea:
De ce avem nevoie de cetățenie română?
1. Este un drept istoric, în primul rând, și chiar dacă există păreri împărțite, totuși acesta este un fapt.
2. În al doilea rând, istoria nu o putem nega, ea este așa cum este, lucru pe care nu-l putem schimba. De asemenea, este bine știut că acest drept aduce anumite beneficii, cum ar fi: Cetățenii români sunt membri ai Uniunii Europene, aspect care prezintă numeroase avantaje.
Însă fiecare este în drept să decidă dacă are nevoie de cetățenia română sau nu ?
Consultați aici lista actelor necesare
Sau procedura de redobândire a cetățeniei române aici
Pentru programări
Cetățenia Română este gratuită. Compania Top Just oferă asistență și consultanță juridică pentru obținerea cetățeniei române, începând de la consultarea referitor la actele de stare civilă până la asistența pe tot parcursul soluționării dosarului.
Acte necesare pentru foştii cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul I, II şi III ai acestora.
ACTE NECESARE:
1. Paşaportul, în original și în copie legalizată;
2. Buletinul sau cartea de identitate, în original și în copie legalizată;
3. Cazier judiciar din străinătate în original și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul.
4. Acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces sau de divorţ) în original și în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici, străbunici), foşti cetăţeni români şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
5. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
6. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
7. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române;
8. Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
9. Acordul părinților pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată la notar;
10. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte.
IMPORTANT
Nu se percep taxe pentru depunerea dosarului la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Actele se vor depune într-un dosar cu şină.
Cererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, printr-un mandatar cu procură specială şi autentică.
Cererile pot fi depuse la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, la sediul din București sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi, Galaţi și Suceava.
Cererile pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara de domiciliu/reședință a solicitantului, care le vor trimite de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
La înregistrarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române la sediul A.N.C. sau la birourile teritoriale, solicitanţii sunt obligaţi să prezinte documentul care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României: documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie etc.) sau permisul de şedere de scurtă sau lungă durată. Documentul va fi prezentat în original şi în copie, aceasta din urmă fiind anexată cererii.
La depunerea cererilor privind cetăţenia română, solicitanții sunt obligaţi să prezinte pașaportul sau buletinul, în original și în copie legalizată, toate actele de stare civilă atât în copie legalizată cât şi în original. Nu sunt acceptate certificatele de stare civilă laminate (plastifiate), întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării.
Solicitanții (cetățeni străini non-UE/SEE/Confederația Elvețiană) vor atașa dosarului constituit și copia simplă a filei/filelor pașaportului pe care sunt aplicate viza care permite intrarea pe teritoriul României şi/sau ștampila aplicată de punctele de trecere a frontierei privind intrarea pe teritoriul țării, în cazurile cetățenilor statelor pentru care nu este necesară acordarea unei vize. În situația cetățenilor statelor terțe care dețin un permis de ședere eliberat de unul dintre statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, acesta va fi atașat, de asemenea, în copie simplă.
Nu este necesară apostilarea pentru documentele din Republica Moldova şi cele din Ucraina.
Procedura de redobândire a cetăţeniei române conform art. 11
Cetăţenia română poate fi redobândită sau se poate acorda persoanelor care au fost cetăţeni români şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 8 lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române. Această prevedere legală se aplică și în cazul descendenților foștilor cetățeni români până la gradul III. Astfel, solicitanții trebuie:
- să fie majori,
- trebuie să dovedească prin comportament, acțiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român,
să nu întreprindă sau să sprijine acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi să declare că nici în trecut nu au întreprins asemenea acţiuni.
De asemenea, aceștia trebuie să fie cunoscuți cu o bună comportare şi să nu fi fost condamnați în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.
Solicitanții vor avea posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.
1. Depunerea cererii
Acest mod de dobândire a cetățeniei române vizează cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie care își manifestă voința de a se integra în societatea română.
Cererea de redobândire a cetăţeniei române se depune personal la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi, Suceava și Galaţi. În cazuri temeinic justificate, cererea de redobândire a cetăţeniei române se depune prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din București, în baza unei aprobări prealabile scrise.
Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României din ţara de domiciliu sau de reședință.
După depunerea cererii, Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie va fixa primul termen la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, un termen care va fi fixat la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.
De asemenea, tot la acest moment, Preşedintele Comisiei dispune prin rezoluţie, solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetățeniei române. Aceste relații urmează să fie comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile, iar în situaţii excepţionale, în limitele termenului de cel mult cinci luni de la înregistrarea cererii.
2. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru Cetăţenie
În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie va dispune prin rezoluție completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută. La primul termen stabilit inițial, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 11 și art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.
Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.
3. Raportul Comisiei
După dezbaterea cererii, Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport pe care îl înaintează Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, raport însoţit de cererea de redobândire a cetăţeniei române și care menţionează întrunirea condiţiilor legale pentru redobândirea cetăţeniei române de către solicitant.
În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru redobândirea cetăţeniei, Comisia pentru cetățenie, printr-un raport motivat, propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii. O nouă cerere de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.
4. Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea cetăţeniei române, emite într-un termen ce nu va depăşi 3 zile ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.
În cazul în care Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va respinge, prin ordin, cererea de redobândire a cetăţeniei. Acest ordin de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
5.Depunerea jurământului
Cetăţenia română se redobândeşte de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.
Astfel, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.
În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (pentru persoanele care au solicitat stabilirea domiciliului în România) sau de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din țara de domiciliu (pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate).
Jurământul de credinţă se depune de către persoanele care au solicitat redobândirea cetățeniei române cu stabilirea domiciliului în România în şedinţă solemnă în faţa Ministrului Justiţiei sau a Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens.
Jurământul are următorul conţinut: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”.
După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.
Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.
Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.
Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.
În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.
Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de redobândire a cetăţeniei române.
Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române.