Mențiunile de căsătorie și divorț. Situații și acte în care se aplică
Mențiunile de căsătorie și divorț. Situații și acte în care se aplică
1. Înscrierea căsătoriei şi a divorţului pe actul de naştere
Căsătoriile încheiate în străinătate şi desfăcute prin divorţ se înscriu numai prin menţiune, pe marginea actului de naştere; cererea, însoţită de certificatul sau extrasul de căsătorie, în original, copia xerox şi traducerae legalizată, precum şi sentinţa de divorţ, în original, copie xerox şi traducere legalizată, autentificate conform procedurilor prevăzute la punctul 4, se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere şi se înaintează, spre aprobare, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Mențiunile de căsătorie și divorț. Situații și acte în care se aplică
2. Înscrierea divorţului pe actul de căsătorie
Divorţul intervenit în străinătate se va înscrie pe actul de căsătorie încheiat în România cu avizul D.E.P.A.B.D., în cazul în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor membre UE sau ale statelor cu care România are încheiate tratate/acorduri/convenţii de asistenţă juridică). Cererea va cuprinde actul original, fotocopie şi traducerea legalizată a acestuia, cu respectarea cerinţelor prevăzute la punctual 4, precum şi orice alte documente necesare înscrierii menţiunii.
În cazul în care hotărârea de divorţ nu este recunoscută de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), este necesar să se ataşeze şi recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde-şi are sau a avut domiciliu persoana în cauză.
În cazul în care divorţul a intervenit într-un stat terţ, înscrierea acestuia pe actul de căsătorie românesc se va face fără avizul D.E.P.A.B.D., iar cererea va cuprinde hotărârea străină şi traducerea acesteia, hotărârea prin care s-au recunoscut, pe teritoriul României, efectele hotărârii străine, definitivă, în original, precum şi orice alte documente necesare înscrierii menţiunii.
În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii pe propria răspundere din partea acestora, sau numai a soţului care solicită înscrierea menţiunii de divorț, după caz, din care să rezulte numele după divorţ.
ÎNSCRIEREA SCHIMBARII NUMELUI INTERVENITA IN STRAINATATE
Cererea se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere sau, după caz, actul de căsătorie şi se face cu aprobarea D.E.P.A.B.D., la solicitarea titularului actului, făcută personal sau prin împuternicit cu procură specială, ori împuternicire avocaţială.
Acte necesare pentru solicitarea înscrierii de schimbare a numelui:
- documentul (certificatul) de schimbare a numelui, în original, fotocopie şi traducere legalizată, autentificate conform procedurilor prevăzute la punctul 4;
- actul de identitate al solicitantului în original şi fotocopie;
- certificatele de stare civilă care sunt afectate de schimbarea numelui;
În situaţia în care schimbarea numelui s-a făcut în străinătate printr-o hotărâre judecătorească, care nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar ca efectele acesteia să fie recunoscute pe teritoriul României de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere.
Condiții impuse documentelor administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerilor acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate:
a) Documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
b) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Ce prevede supralegalizarea documentului?
Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează:
1. ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine,
2. ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România;
3. ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.
TRANSCRIEREA ACTELOR DE DECES
Transcrierea în registrele de stare civilă din România a faptelor şi actelor de stare civilă petrecute în străinătate.
Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite la autoritățile străine, au putere doveditoare în România numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.
Transcrierea actelor de stare civilă, venite din străinătate, se efectuează cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului cu avizul prealabil al Serviciului Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor.
Termen. Cetăţenii români au obligaţia ca în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului, să ceară transcrierea acestor acte la Primăria de domiciliu (unde are/a avut domiciliul în cartea de identitate).
Acte necesare transcrierii certificatului de deces:
1. Certificatul de deces, eliberat de autorităţile din străinătate, original şi copie xerox ;
2. Apostille (conform Convenţiei de la Haga), pentru actele provenite din ţările semnatare ale Convenţiei – se aplică pe spatele certificatului sau o anexă la certificat (aceasta se face în străinătate, de regulă la Prefectură sau o altă instituţie (vă rugăm să vă interesaţi acolo));
3. Traducerea certificatului de deces, în România, la traducător autorizat, original şi copie xerox ;
4. Legalizarea acestei traduceri, la notar public – în România;
5. Cartea de identitate a persoanei decedate (cetăţean român sau C.R.D.S.), original şi copie xerox. (În caz de imposibilitate de prezentare a actului de identitate a persoanei decedate, din motiv de pierdere, distrugere, furt, aparţinătorul va obţine o dovadă de identitate privind pe decedat de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor);
6. Certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie ale persoanei decedate, original şi copie xerox.
Transcrierea decesului în actele de stare civilă române, se face la locul de domiciliu al solicitantului.
Procedura de solicitare a transcrierii certificatului de deces
Personal – unul dintre soţi, legitimat cu act de identitate valabil sau paşaport C.R.D.S., prezentând o dovadă a ultimului domiciliu, avut în România (se obţine de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor);
Împuternicit – prin procură specială,
- perfectată la notar, în România – dacă unul dintre soţi se află în ţară,
- în străinătate – la misiuni diplomatice și oficii consulare ale României.