Solicitare drept de ședere pe termen lung în România
Stabilirea domiciliului temporar sau permanent
Cetățenii străini, care obţin dreptul de şedere pe termen lung în România, au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Odată ce ați intrat în România, este necesară obținerea unui permis de şedere. Acesta atestădreptul dumneavoastră de şedere în România şi îl puteţi obţine de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi. Pentru a obţine permisul de şedere, veţi depune personal un set de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză. O altă modalitate de a depune documentele este posibilă prin intermediul aplicației online, disponibilă la Adresa
Când puteţi să cereţi sau să primiţi dreptul de şedere pe termen lung în România?
Dreptul de ședere pe termen lung poate fi solicitat de către cetățenii străini care:
1. Se află în România de cel puţin 5 ani, cu permis de şedere (muncă, reîntregirea familiei, activităţi comerciale etc.), fără ca, în acest timp, să fi fost plecați din ţară mai mult de 6 luni la rând sau 10 luni în total;
(!) NU pot cere drept de şedere pe termen lung cetăţenii străini care au viză de scurtă şedere (de exemplu, turiştii), viză/permis de şedere pentru studii, viză diplomatică sau de serviciu sau cei care sunt solicitanţi de azil.
(!) Pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung, NU se ia în considerare perioada în care cetăţeanul străin a stat în România cu viză de scurtă şedere, cu viză diplomatică, viză de serviciu sau ca lucrător sezonier. Perioada în care cetăţeanul străin a stat în România cu viză/permis de şedere în scop de studii, se ia în considerare doar pe jumătate.
2. În perioada aflării în România nu a făcut vreo faptă care să fi dus la anularea dreptului de şedere sau la scoaterea lui din ţară de către Inspectoratul General pentru Imigrări;
3. Se poate întreţine în România, fie muncind şi primind un salariu, fie având o firmă sau primind o pensie. Persoana trebuie să primească, în fiecare lună, bani la nivelul salariului minim pe economie. Studenţii şi elevii care au împlinit 18 ani pot dovedi că sunt întreţinuţi de părinţii lor.
Persoana poate dovedi că se poate întreţine în România şi dacă are bani într-un cont bancar, deschis pe numele lui, la nivelul salariului minim net pe economie pe 12 luni.
(!) Membrii de familie ai cetăţenilor români NU trebuie să facă dovada că se pot întreţine în România.
4. Este asigurat medical (are un contract de muncă, îşi plăteşte asigurările de sănătate la zi);
5. Are o locuinţă (ca proprietar, chiriaş, prin contract de comodat, ca persoană luată în spaţiu etc.);
6. Are cunoştinţe minime de limbă română;
7. A dat dovadă de un comportament bun, nu comite și nu a comis fapte prin care să încalce legile statului român sau să pună în pericol siguranţa naţională.
ATENŢIE!
Străinii minori (care au sub 18 ani) pot primi dreptul de şedere pe termen lung în România numai dacă cel puţin unul dintre părinţi a obţinut deja acest drept. Minorii NU trebuie să îndeplinească condiţiile de mai sus.
Străinii de origine română (de exemplu, cei care au avut în trecut cetăţenia română şi au renunţat la ea sau au pierdut-o), cei care s-au născut în România, precum şi cei care aduc servicii deosebite statului român, pot obţine dreptul de şedere pe termen lung fără să îndeplinească condiţiile de mai sus, dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.
Care sunt pașii ce trebuie parcurși pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung în România?
Pasul 1: Contactaţi Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru a afla ce acte trebuie să depuneţi împreună cu cererea de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în România vezi (Anexa 1) si (Anexa 2).
Pasul 2: Pregătiți dosarul cu documentele necesare, conform listei stabilite de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Pasul 3: Depuneţi personal cererea completată şi actele doveditoare la Inspectoratul General pentru Imigrări. Lista actelelor necesare pentru depunerea cererii şi dosarului pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung se află în (Anexa 1).
Pasul 4: Cererea şi dosarul dumneavoastră vor fi verificate de o comisie special constituită din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări. Veţi primi un răspuns din partea instituţiei în aproximativ 6 luni de la depunerea dosarului.
Pasul 5:
- Dacă îndepliniţi toate condiţiile cererea dumneavoastră va fi aprobată.
- Dacă dosarul dumneavoastră va fi respins, veţi primi un răspuns în scris în care vi se va explica motivul pentru care cererea a fost respinsă.
Pasul 6: În cazul în care cererea a fost aprobată, trebuie să vă prezentaţi, în cel mult 30 de zile, la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a cere eliberarea permisului de şedere pe termen lung. În acest scop va fi necesar să depuneţi un nou dosar care să conţină o serie de documente. Lista actelor necesare obţinerii permisului de şedere pe termen lung se află în (Anexa 2).
Care sunt drepturile unui cetățean care a primit drept de şedere pe termen lung în România?
Străinii care au primit dreptul de şedere pe termen lung au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români în ceea ce priveşte:
- Angajarea în muncă. Posibilitatea de a lucra în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu excepția activării în instituţiile publice.
- Educaţia. Cetățeanul străin va beneficia de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români în ceea ce priveşte înscrierea în instituţii de învăţământ (şcoală, liceu, facultate etc.) sau acordarea burselor de studiu.
(!) Persoanele care au şedere pe termen lung NU trebuie să plătească taxele de şcolarizare pentru clasele 1-12 (şcoală primară, generală şi liceu). De asemenea, acestea pot face facultatea, masteratul sau doctoratul pe locurile de la buget (fără taxă de studii) sau pe locurile cu taxă (taxa fiind egală cu cea plătită de cetăţenii români).
- Echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor;
- Asistenţa şi protecţia socială;
- Asistenţa de sănătate;
- Deduceri de impozit şi scutiri de taxe;
- Obţinerea de bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;
- Libertatea de asociere şi apartenenţa la organizaţii profesionale sau sindicale.
(!) Persoana cu dreptul de şedere pe termen lung, are dreptul de a călători singură în afara ţării şi de a reveni pe teritoriul României fără a avea nevoie de o viză de intrare în ţară. Acesteia i se permite de a călători în ţările Uniunii Europene fără viză, prezentând la frontieră paşaportul şi permisul de şedere pe termen lung.
Totuşi, dreptul de şedere pe termen lung poate fi anulat, în cazul în care persoana se află în afara ţării pentru o perioadă mai lungă de 12 luni consecutive (un an). În această situaţie, chiar dacă documentul nu a expirat, nu străinul nu va mai avea dreptul de intra în România decât după ce va obţine o viză de la o misiune diplomatică din străinătate.
Încetarea dreptului de şedere pe termen lung
Cetățeanul străin poate pierde dreptul de şedere pe termen lung în cazul în una din următoarele situaţii:
- Dacă se descoperă că a dat informaţii false sau a prezentat documente false pentru obţinerea dreptului de şedere pe termen lung.
- Dacă a săvârşit fapte penale grave pe teritoriul României şi este considerat un pericol pentru ordinea publică.
- Dacă a obţinut dreptul de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat.
- Dacă cere anularea dreptului de şedere pe termen lung sau obţine cetăţenia română.
- Dacă a lipsit din România pentru o perioadă mai mare de 12 luni la rând.
ATENŢIE !
- Dreptul de şedere pe termen lung în România nu poate fi pierdut, dacă în perioada de absenţă de pe teritoriul ţării cetățeanul străin a avut un drept de şedere temporară (de exemplu, pentru muncă, studii etc.) pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. În acest caz, perioada de absenţă nu trebuie să depăşească 6 ani consecutivi.
- Cetăţeanul străin care a pierdut dreptul de şedere pe termen lung în România pentru că a lipsit de pe teritoriul ţării mai mult de 12 luni la rând sau pentru că a obţinut rezidenţa permanentă în alt stat, poate să ceară din nou acordarea şederii permanente numai după o şedere legală şi continuă de cel puţin 12 luni şi dacă îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute de lege.
Consultaţi lista documentelor necesare pentru obţinerea permisului de şedere în scopul reîntregirii familiei (pentru membrii de familie ai cetățenilor non UE/SEE).
Consultaţi lista documentelor necesare pentru obţinerea permisului de şedere temporară ca membru de familie al unui cetăţean român.