Stabilirea domiciliului în România pentru cetățeni străini. Repatriere
Stabilirea domiciliului în cazul statului Român include 2 situații:
1. Repatrierea – pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (conform paşaportului românesc CRDS)
2. Stabilirea domiciliului în România – pentru cetăţenii străini.
Legea românească prevede următoarele: o persoană poate avea un singur domiciliu (locul stabil unde locuieşte), celelalte adrese (inclusiv cele din străinătate) fiind reşedinţe. În conformitate cu prevederile art. 2 alin (1) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate cu modificările şi completările ulterioare „Cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de a reveni oricând în ţară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situaţie, unui cetăţean român să se reîntoarcă pe teritoriul României”.
Potrivit art.33 alin.(1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 94/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „Cetăţeanul român care are domiciliul în străinătate îşi poate stabili oricând, în mod liber, domiciliul în România”.
Informație pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenii străini care doresc să-şi stabilească domiciliul în:
- la depunerea cererii, vor achita o taxă ;
- vor primi documente de identitate cu domiciliul în România;
- vor preda paşaportul românesc cu domiciliul în străinătate şi vor primi un nou paşaport cu domiciliul în România, precum şi carte de identitate (dacă sunt cetăţeni români);
DOCUMENTE NECESARE:
- cererea pentru eliberarea actului de identitate;
- certificatul de cetăţenie română eliberat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, original şi 2 copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt înscrişi în certificatul care atestă dobândirea cetăţeniei de către unul dintre părinţi, aceştia sunt îndrumaţi pentru clarificarea cetăţeniei către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie;
- certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii, original şi copie (certificatele trebuie să fie eliberate de autorităţile române);
- în cazul minorilor, dacă urmează a se stabili doar cu un părinte, este nevoie și de declarația autentificată la notar de la ambii părinți, că sunt de acord să-și schimbe domiciliul definitiv împreună cu al doilea părinte;
- În toate cazurile este nevoie de anexat certificatul de naștere al minorului;
- În mod bbligatoriu se atașează documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu din străinatate, original şi copie, în majoritatea cazurilor: pașaportul din străinatate și buletinul.
- chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate sau, uneori, se achită direct la ghișeu, de la caz la caz.
Pentru a solicita orice informații, în funcție de circumstanțele dumneavoastră, apelați la Biroul de Evidență a Persoanelor din raza unde doriți să stabilții domiciliul sau îndepliniți formularul.
Notă: La eliberarea actului de identitate, dacă persoana a deținut permis de ședere, va preda permisul de şedere eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a fi remis structurii emitente împreună cu o copie a certificatului de cetăţenie română eliberat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate.
REPATRIEREA CETĂŢENILOR ROMÂNI
Repatrierea desemnează revenirea definitivă în România a cetăţenilor români care au avut domiciliul în străinătate (pe paşaportul românesc apare menţionat domiciliul în ţara în care au locuit). Procedura de repatriere se realizează în România, la Serviciul Comunitar de Evidenţa Populaţiei teritorial competent, de la locul viitorului domiciliu din România.
Documentul esenţial necesar priveşte deţinerea unui spaţiu corespunzător de locuit, restul actelor fiind obţinute pe parcurs (adeverinţă venit etc.)
În cadrul procedurii de repatriere, cei în cauză îşi pot transporta în România – în condiţii de scutire de taxe vamale – bunurile personale (mai vechi de 6 luni) într-o perioadă de 9 luni de la data aprobării cererii de repatriere. Mai multe informaţii în acest sens pe portalul Direcţiei Generale a Vămilor
Cererea se depune odată cu cererea pentru eliberarea cărţii de identitate şi va fi însoţită de următoarele documente:
- 3 fotografii color ¾ cm;
- chitanţa pentru achitarea taxei consulare aferente;
- paşaportul românesc valabil, copia filelor 1 - 3 din paşaport şi a filei pe care este aplicată ultima ştampilă de intrare în România, care atestă calitatea de cetăţean român, însoţită de documentul cu care au intrat în România, în original şi copie.
Persoanele care au dobândit cetăţenia română în temeiul art. 10 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor prezenta:
- certificatul constatator prevăzut la art. 20 din legea mai sus menţionată şi paşaportul cu care au intrat în România, în original şi copie de pe filele în care sunt menţionate datele de identitate, semnalmentele, fotografia titularului şi ultima intrare în România;
- Certificatele de naştere şi căsătorie (dacă este cazul) transcrise la Starea Civilă în România, în original şi copie, inclusiv ale minorilor care îşi restabilesc domiciliul împreună cu părinţii. Persoanele care s-au nascut ori căsătorit în străinătate şi deţin acte de stare civilă încheiate la autorităţile străine trebuie să solicite mai întâi transcrierea acestora la starea civilă din România, conform prevederilor Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă.
Cetăţenii români care şi-au schimbat numele sau prenumele în străinatate, trebuie să solicite în prealabil, schimbarea numelui pe cale administrativă sau înscrierea mențiunilor de schimbare a numelui în registrele de stare civilă române, iar persoanele care au divorţat în străinatate trebuie să solicite recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine de către instanţa judecătorească din România.
Cetăţeanului român care are domiciliul în străinătate şi solicită autorităţilor competente române eliberarea documentelor de identitate, de călătorie sau de stare civilă, dar nu poate face dovada cetăţeniei române, i se eliberează documentele respective, în condiţiile legii, numai după ce se atestă de către Direcţia Generală de Paşapoarte, la cererea acestor autorităţi, faptul că solicitantul este cetăţean român.
Minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi solicită restabilirea domiciliului împreună cu părinţii vor fi menţionaţi în cererile acestora, iar cei care au vârsta între 14 şi 18 ani vor depune cereri personal, în nume propriu.
Minorii ai caror părinţi îşi păstrează domiciliul în străinătate, pot solicita (re)stabilirea domiciliului în România numai dacă au fost încredinţaţi legal unui tutore domiciliat în România. În cazul în care numai unul dintre părinţi îşi (re)stabileşte domiciliul în România împreună cu copii minori în vârsta de până la 18 ani este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în formă autentificată la notarul public.
După obţinerea cărţii de identitate, persoanele care au domiciliat în afara României, pot solicita eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte perioada în care au avut statutul de cetăţean român domiciliat în străinătate, necesară la Autoritatea Naţională a Vămilor. Adeverinţele se eliberează la cerere, de către Direcţia Generală de Paşapoarte.
Pentru obţinerea mai multor date privind introducerea efectivă a bunurilor în România, cei interesaţi se pot adresa la Autoritatea Naţională a Vămilor, care are sediul în Bucureşti, str. Matei Millo nr. 13, sector 1, tel. 011-4-021-3155858, 3155859.
Informatii complete pe depabd.mai.gov
Cereri de schimbare a domiciliului găsiți aici depabd.mai.gov.ro
Pentru orice alte informații și asistență juridică vă invităm să completați formularul aici